8 Martie 2021. Pentru prima dată – astăzi de Ziua Internațională a Femeii – Consiliul pentru prevenirea torturii,  Mecanismul Național de Prevenire a Torturii  (MNPT)  din Republica Moldova s-a alăturat Asociației pentru Prevenirea Torturii și  36 de MNPT-urilor din întreaga lume pentru a solicita autorităților să întreprindă acțiuni pentru a proteja femeile deținute.

În corespundere cu Protocolul Opțional la Convenția ONU împotriva torturii (OPCAT), au fost instituite peste 75 de organisme independente de monitorizare naționale și locale – cunoscute sub numele de Mecanisme Naționale și Locale de Prevenire – care își desfășoară activitatea pentru a susține demnitatea și echitatea persoanelor private de libertate.

Efectuăm vizite permanente în toate locurile de detenție. Realizăm interviuri în privat cu deținuții, membrii familiei lor și cu personalul instituțiilor de detenție. Documentăm modul în care mediul penitenciarului afectează femeile, indiferent dacă sunt înaintea procesului sau condamnate. Pregătim autorităților rapoarte în care sunt evidențiate discriminarea și violența de gen, una dintre  problemele cu care se confruntă femeile aflate în închisoare. Facem recomandări pentru îmbunătățirea legislației, politicilor, procedurilor și practicilor în baza unui dialog susținut și constructiv cu toți actorii din sistemul justiției penale.

Monitorizarea situației și a necesităților femeilor este o parte importantă a muncii noastre, iar în perioada COVID-19, această activitate, a fost una crucială.

Pandemia a pus o presiune suplimentară asupra închisorilor din întreaga lume, prezentând noi provocări personalului și expunând deținutele la riscuri sporite. Am raportat – și continuăm să raportăm – impactul pandemiei COVID-19 asupra femeilor în urma restricțiilor impuse. În rezultatul suspendării vizitelor de familie, multe deținute au rămas izolate și fără sprijin material. De asemenea, au suferit și copiii din cauza imposibilității de a-și vedea mama. În baza monitorizării noastre, am susținut cu tărie implementarea schemelor de eliberare timpurie și a măsurilor alternative la detenția femeilor.

În cazul deținutelor utilizăm Regulile Națiunilor Unite pentru Tratamentul femeilor deținute și măsurile neprivative de libertate (regulile Bangkok), adoptate zece ani în urmă, ca o ghidare pentru monitorizare și ca temei pentru constatările și recomandările noastre. De asemenea, ne bazăm pe alte standarde complementare, cum ar fi Regulile Nelson Mandela și Principiile Yogyakarta. Regulile Bangkok sunt deosebit de relevante în timpul COVID-19 pentru sporirea protecției femeilor aflate în închisoare și promovarea alternativelor față de privarea de libertate și detenție,.

Recunoaștem măsurile pozitive luate de state pentru a proteja drepturile femeilor în închisoare. Însă, cu toate acestea, este nevoie de acțiuni mai hotărâte  și susținute, în special în timpul COVID-19. Prin urmare, solicităm în comun un angajament reînnoit din partea statelor de a susține sănătatea, siguranța și securitatea tuturor femeilor aflate în închisoare și de a stabili alternative privind detenția pentru femeile aflate în conflict cu legea. Regulile de la Bangkok, împreună cu recomandările făcute de Mecanismele Naționale și Locale de Prevenire, oferă Statelor o bază solidă pentru a face justiția mai echitabilă și mai sigură pentru femei.

Au semnat Declarația: Asociația pentru Prevenirea Torturii,  MNPT-urile din Austria, Argentina, Slovenia, Brazilia,  Tunisia, Ecuador, Costa Rica, Honduras, Perú, Paraguay, Uruguay, México, Panamá, Luxembourg, Kirghizia, Elveția, Italia, Polonia, Ungaria, Serbia, Croația, România, Muntenegru, Portugalia, Africa de Sud, Noua Zeelandă, Macedonia de Nord, Ucraina, Australia, Marea Britanie.

Recomandările-cheie făcute Avocatul Poporului pentru drepturile copilului  și Consiliul pentru prevenirea torturii din Republica Moldova:

• A asigura condiții de detenție corespunzătoare pentru femei în toate spațiile de detenție din Moldova (instituții penitenciare, instituții rezidențiale, instituții psihiatrice, etc);
• A evita / minimaliza detenția femeilor în condiții de supraaglomerare sau alte elemente nocive sănătății acestora;
• A asigura accesul deținutelor la produse intime și de igienă personală corespunzătoare și în cantități suficiente, inclusiv adaptate necesităților individuale;
• A asigura accesul la baie cât mai frecvent, inclusiv la apă potabilă;
• A elabora și aplica programe educative și psiho-sociale specifice femeilor private de libertate;
• A asigura acces la servicii de asistență medicală calitativă și adecvată pentru toate femeile aflate în detenție;
• A oferi acces la educație, muncă și programe de dezvoltare ocupațională specifice și necesare femeilor în detenție;
• A respecta procedurile de escortare, transfer, inclusiv de aplicare a uzului de forță și mijloacele speciale față de femei;
• A revizui cu regularitate măsurile privative de reprimare a femeilor aflate în arest, inclusiv a dispune cât mai des liberarea din detenție a femeilor condamnate;
• A dispune eliberarea din detenție (grațiere sau amnistiere) a femeilor din grupurile vulnerabile și de risc în legătură cu situația privind pandemia publică generată de virusul SARS-COV-2.