Studiul privind percepția respectării drepturilor omului, ediția 2021, este al treilea realizat la comanda Oficiului Avocatului Poporului în ultimii șase ani (studii similare au fost efectuate în 2016[2] și 2018[3]) și prezintă opinia populației privind respectarea drepturilor omului în Republica Moldova. Cercetarea este axată în special pe examinarea nivelului de cunoaștere a drepturilor omului, percepțiilor și experiențelor populației ce țin de respectarea drepturilor și libertăților fundamentale ale omului. Datele sunt completate cu aspecte calitative din cadrul discuțiilor de grup cu categorii vulnerabile din perspectiva respectării drepturilor omului în Republica Moldova și opiniile experților care activează în domeniu.

Studiul a fost realizat pe un eșantion de 1006 persoane cu vârstă de 18 ani şi mai mult, perioada de culegere a datelor fiind 24.12.2020 – 25.01.2021.

Dreptul la sănătate, la educație și la protecție socială sunt considerate ca fiind printre principalele trei cele mai actuale și importante drepturi, care necesită o atenție sporită din partea societății în Republica Moldova. În același timp, dreptul la sănătate și la protecție socială, în opinia respondenților, sunt printre trei cel mai puțin respectate, de rând cu dreptul la un proces echitabil.

Mai mult de jumătate dintre respondenți consideră că în cea mai mare măsură sunt respectate drepturile copiilor și a femeilor, aceste opinii înregistrând și o creștere în raport cu datele studiilor precedente. Cel mai puțin sunt respectate drepturile consumatorilor de droguri și substanțe psiho-active, a minorităților sexuale (LGBT), drepturile deținuților și ex-deținuților. Experții intervievați au accentuat vulnerabilitatea locuitorilor din regiunea transnistreană privind respectarea drepturilor omului.

Corupția poate afecta în mare măsură respectarea drepturilor omului în Republica Moldova, cu această afirmație este de acord o pondere de circa 60% persoane.

Dreptul copiilor la educație în școlile din Moldova este afectat considerabil de posibilitățile financiare ale părinților, aproape jumătate dintre respondenți și-au exprimat acordul cu această afirmație, doar câte unul din patru consideră că statul asigură tuturor accesul la educație şi condiții egale iar absolvirea școlii oferă oportunități egale pentru elevi în continuarea studiilor. În contextul Covid-19 și a școlii on-line s-a evidențiat privarea de dreptul la educației a copiilor din familiile vulnerabile care nu aveau acces la tehnologii și/ sau internet.

 Doar 1/3 dintre respondenți consideră că statul asigură tuturor acces egal la serviciile medicale de calitate, aproape 2/3 susțin opinia precum ca statutul economic al persoanei afectează dreptul la servicii de ocrotire a sănătății, iar doar 1/5 au menționat acordul cu faptul că polița de asigurare medicală permite deținătorului acesteia un nivel adecvat la servicii medicale. Experții intervievați au accentuat faptul că problema nu este în accesul la serviciile medicale, dar în asigurarea calității serviciilor medicale, cu discrepanțe enorme între rural și urban.

Puțin peste jumătate dintre respondenți consideră că dreptul la un mediu sănătos este respectat în localitățile unde locuiesc, iar cele mai grave probleme sunt lipsa sau calitatea rea a sistemelor de canalizare, urmată de problema privind resortarea deșeurilor, calitatea apei, lipsa gunoiștilor autorizate/ gestionarea deșeurilor.

Dreptul populației la protecția socială, evaluat prin mărimea medie a veniturilor monetare, rămâne a fi încă în mică/ foarte mică măsură asigurat în Republica Moldova, opinie susținută de peste jumătate de respondenți ai studiului curent. Totodată s-a înregistrat o îmbunătățire a situației cu referire la toate categoriile de venituri, ponderea răspunsurilor în mică/ foarte mică măsură s-a diminuat semnificativ în raport cu 2018 și cu 2016. Și cu referire la protejarea și realizarea drepturilor persoanelor social-vulnerabile de către autoritățile de stat, se constată o dinamică pozitivă a opiniei populației, ponderea respondenților care considera că acestea sunt puțin protejate de stat s-a diminuat în raport cu studiile precedente.

Gradul de încredere privind asigurarea dreptului la un proces echitabil pentru diferite grupuri ale populației rămâne a fi destul de redus, răspunsurile privind asigurarea în foarte mare/mare măsură variază între 28-48% în studiul curent. Totodată se observă o creștere continuă a gradului de încredere în sistemul judecătoresc în raport cu studiile anterioare.

Aproape 2/3 respondenți consideră că dreptul la viață, integritate fizică și psihică este asigurat în deplină măsură/ într-o oarecare măsură, din toate trei aspecte evaluate: Împotriva infracțiunilor ce vă pot afecta viața, Împotriva tratamentelor inumane și degradante, Împotriva torturii.

Încălcarea dreptului de a nu fi supus torturii și tratamentelor inumane și degradante al unor categorii de persoane persistă în Republica Moldova, iar foarte des/ destul de des în opinia a 45% respondenți este încălcat acest drept în cazul deținuților, mai puțin, cu 27% afirmați aceasta se referă la tinerii aflați în serviciul militar și la copii reținuți sau aflați în detenție.

40% dintre respondenți sunt de părere că dreptul la informație, libertatea opiniei și dreptul la libera exprimare a jurnalistului sunt respectate, cu unele tendințe spre creștere a opiniei pozitive în raport cu datele studiilor anterioare. Totodată se atestă percepțiile de risc în urma liberei exprimări, fiind și în creștere în studiul curent. Circa 72% respondenți consideră că acest risc persistă în deplină/careva măsură (68% în 2018 și 63% în 2016). Mai riscantă este exprimarea opiniei în raport cu conducerea statului, politicienii, oamenii bogați, corupția, mai puțin riscant – cu referire la religie, încălcări ale mediului și ale drepturilor omului.

Situația pandemică a contribuit la înrăutățirea respectării anumitor drepturi, în special dreptul la sănătate și educație, dar și dreptul la libera circulație, la întruniri etc.

În opinia majorității de 2/3 respondenți în Moldova femeile și bărbați au drepturi egale, iar fiecare al cincilea respondent consideră că situația bărbaților este oarecum mai bună decât situația femeilor. Egalitatea de șanse între bărbați și femei de asemenea este susținută în ponderi mai pronunțate de bărbați, persoanele tinere și cele mai înstărite.

Majoritatea respondenților, 8 din 10, consideră că îmbunătățirea situației în domeniul respectării drepturilor omului depinde în mare măsură de Parlament, Guvern, ministere și departamentele acestora, dar și de primării, de Președintele Republicii Moldova. În raport cu studiile precedente a crescut ponderea respondenților care consideră că îmbunătățirea situației în domeniul respectării drepturilor omului depinde de instituțiile statului, totodată fiind observată o tendință spre diminuare a responsabilității fiecărui cetățean în parte.

Cel mai frecvent este considerat că drepturile omului sunt încălcate de Guvern, Parlament, judecătorii, mai puțin de biserică, cultele religioase. Peste jumătate dintre respondenți consideră că drepturile omului se încalcă în egală măsură atât de persoane particulare cât și de reprezentanții diferitor instituții.

În opinia respondenților, cea mai mare atenție privind respectarea drepturilor omului trebuie acordată copiilor, persoanelor în etate, femeilor, persoanelor cu dizabilități, victimelor violenței în familie, victimelor traficului de ființe umane.

Mass media este instituția care în opinia respondenților cel mai mult asigură respectarea drepturilor omului (40,2% afirmații), ceea ce semnifică că aceasta asigură sau contribuie cel mai bine la respectarea drepturilor omului în Moldova, urmată de președintele țării (38,3%). Cele mai joase aprecieri au fost înregistrate pentru ONG cu doar 25% atare răspunsuri, de Parlament și judecătorii cu câte circa 32% aprecieri.

S-a înregistrat o reducere a activismului civic al populației, măsurat prin diminuarea ponderii respondenților care au declarat că se simt liber de a participa sau realiza o acțiune fizică sau de protest.

Studiul mai denotă că nivelul de informare al populației privind drepturile omului se menține relativ redus, cu o ușoară creștere în raport cu anii precedenți, această fiind din contul mediului urban. Cel mai puțin informate rămân a fi grupurile vulnerabile, precum persoanele sărace, cu studii joase, vârstnicii, locuitorii de la sate.

Accesul la informație despre drepturile omului și posibilitățile de informare este în creștere, la aceasta a contribuit esențial dezvoltarea tehnologiilor informaționale. Pe lângă mass-media, internetul a devenit a doua sursă de informare în acest domeniu. Birocratismul funcționarilor publici este una din piedicile majore privind accesul la informația cu privire la drepturile omului.

 STUDIU PERCEPȚIA DREPTURILOR OMULUI ÎN REPBULICA MOLDOVA (2021) 

2021 /07 /09

Direcția promovarea drepturilor

omului și comunicare

Tel: 60002656

[1] https://old2.ombudsman.md/wp-content/uploads/2021/07/DO_raport_raport_OAP-2.pdf

[2] https://old2.ombudsman.md/wp-content/uploads/2021/06/ro-raport_do_final_pentru_tipar_1.pdf

[3] https://old2.ombudsman.md/wp-content/uploads/2021/06/Perceptii-DO_Romana-1.pdf