Șeful Direcției politici publice și legislație a Oficiului Avocatului Poporului (OAP), Svetlana Rusu, a participat  la masa rotundă tripartită „Crearea locurilor de muncă decente – obiectiv comun al partenerilor sociali”, organizată în format online de Confederația Sindicatelor din Moldova pe 7 octombrie curent.

În luarea de cuvânt, angajatul OAP a menționat faptul că ocuparea forței de muncă  a devenit mai precară în perioada pandemică și acest lucru necesită o schimbare a normelor pentru a menține oamenii în siguranță și a-i proteja împotriva exploatării și a insecurității  la locul de muncă.

Prezentând la eveniment opinia Avocatul Poporului, Svetlana Rusu, a relevat că Ombudsmanul e de părere că Guvernul trebuie să revină la discutii/consultări cu partenerii sociali și să stabilească obiective pentru crearea și păstrarea locurilor de muncă atractive.

Un factor important în  realizarea efectivă  a cererii de creare de locuri de muncă atractive, în opinia Avocatului Poporului, este asigurarea de către Guvern a unei politici fiscale bine echilibrate.

Svetlana Rusu a relevat că marcarea Zilei Mondiale a Muncii Decente este un prilej de a face un apel de mobilizare a forțelor autorităților publice, sindicatelor și patronatelor și altor actori interesați pentru identificarea soluțiilor, măsurilor, elaborarea unui  plan de acțiuni urgente pentru crearea de noi locuri de muncă echitabile, inclusiv prin  stimularea investițiilor,  susținerea întreprinderilor mici și mijlocii și oferirea noilor oportunități de dezvoltare a afacerilor pentru a contribui la realizarea plenară a dreptului la un trai decent tuturor angajaților și familiilor acestora.

Angajatul OAP a accentuat că, potrivit Studiului „Percepţii asupra drepturilor omului în Republica Moldova”, elaborat de Oficiul Avocatului Poporului în anul 2021, dreptul la muncă şi condiţii prielnice de muncă este în topul celor mai importante şi actuale drepturi, a căror respectare se cere a fi asigurată de către stat. Datele denotă că în ultimii doi ani cel mai frecvent au fost încălcate dreptul la sănătate, cu 7,7% afirmații și dreptul la muncă, circa 6,8%.

În rapoartele sale anterioare privind respectarea drepturilor omului în Republica Moldova  Avocatul Poporului a accentuat că salariul minim pe țară, în mărime de 1000 lei, nu a fost modificat din 01.10.2014  și că este net inferioară minimului de existență stabilit pentru o persoană aptă de muncă.

In contextul dat, Ombudsmanul a recomandat constant consolidarea eforturilor statului de a garanta un salariu minim național, suficient pentru asigurarea unui standard de viață adecvat angajaților și familiilor acestora și să instituie un mecanism, pentru a determina și a ajusta în mod regulat salariul minim proporțional minimului de existență. Or, discrepanța dintre salariul minim stabilit în mărime de 1000 de lei și minimul de existență pentru o persoană aptă de muncă, care anual se majorează, este în continuă creștere.

Avocatul Poporului susține, de asemenea,  că stabilirea diferenţiată a unui salariu minim în sectorul bugetar faţă de cel din sectorul real contravine principiului egalității în realizarea dreptului la muncă şi este contrară principiului „remuneraţie egală pentru muncă de valoare egală”. 

În opinia Avocatului Poporului, introducerea unui salariu minim efectiv este o acțiune esențială și viabilă pe care statul/Guvernul trebuie să o întreprindă în mod prioritar pentru a-și îndeplini angajamentele internaționale și aspirațiile europene și pentru a susține ferm drepturile omului și perspectivele de dezvoltare economică durabilă. La fel, consideră necesar consolidarea legislației privind salariile minime care să clarifice utilizarea mărimilor salariului minim și de a stabili un salariu minim garantat, care să vizeze atât sectorul bugetar, cât și sectorul privat/real.

S-a mai menționat că, potrivit prevederilor Pactului Internațional privind Drepturile Economice, Sociale și Culturale, statul trebuie să garanteze persoanelor posibilitatea de a-și câștiga existența prin muncă, pe care o aleg sau o acceptă în mod liber și să le protejeze împotriva concedierii abuzive, fără discriminare pe orice motiv, inclusiv starea de sănătate.

Orice impact negativ al răspunsurilor COVID-19 asupra angajării și remunerării lucrătorilor ar trebui atenuat. Concedierile și disponibilizările abuzive, programul de lucru redus, modificările timpului de încadrare în muncă sunt exemple de răspunsuri care pot avea un impact negativ asupra dreptului la muncă.

Persoanele marginalizate și defavorizate, inclusiv persoanele aflate în șomaj, lucrătorii care desfășoară activități independente, lucrătorii în forme de angajare netradiționale (pe cont propriu, lucrători temporari, ocazionali) și lucrătorii migranți ar trebui să  beneficieze de o atenție specială din partea autorităților statului. Guvernul trebuie să stabilească drept prioritate – locuri de muncă echitabile. Aceasta  oferă fundamentul securității economice și al justiției sociale.