Informații despre cazul dat au apărut pe mai multe rețele închise de socializare, iar ulterior au ajuns în atenția organelor de drept și a presei. Din cele relatate în sursele menționate reiese că   minorul a fost abuzat sexual de către un coleg de clasă, într-o clădire părăsită din apropierea instituției de învățământ.

În baza cererilor parvenite și sesizărilor din oficiu, Avocatul Poporului pentru drepturile copilului conchide că politica statului pe segmentul prevenirii și diminuării  violenței în rândul elevilor nu este implementată eficient ca să dea rezultatele scontate, iar fenomenul violenței copiilor ia amploare.

Ombudsmanul Copilului menționează că violența între copii este una din cele mai grave forme de violență. Aceasta include violența fizică, psihologică și sexuală, de multe ori sub formă de intimidare, a copiilor împotriva altor copii, frecvent grupuri de copii, care nu numai că periclitează integritatea fizică în acest moment, dar de multe ori are consecințe grave pentru dezvoltare, educație și integrare socială pe termen mediu și lung. Deși aceste acțiuni sunt comise de copii, adulților le revine rolul foarte important de a preveni  oricare tip de violență fără a recurge la pedepse și violență împotriva minorilor.

Art. 19 din Convenția ONU cu privire la drepturile copilului stabilește obligația statului de a proteja copiii de toate formele de maltratare săvârșite de către părinți sau alte persoane și de a aplica programe preventive în această privință.

Avocatul Poporului pentru drepturile copilului apreciază numeroasele inițiative ale Ministerului Educației, Culturii și Cercetării de prevenire a violenței în privința copiilor, însă constată că acțiunile întreprinse în mare parte sunt ineficiente. Autoritățile de resort până în prezent nu pot asigura interzicerea formelor de discriminare și violență în privința copiilor. Chiar și în situația când cadrul legal este unul corespunzător, aplicarea lui în practică este una nesatisfăcătoare. Opiniile și practicile răspândite în societate contribuie la persistența violenței. Rezultatele măsurilor luate sunt reduse din cauza lipsei de informare a personalului administrativ și a înțelegerii fenomenului violenței împotriva copiilor, a cauzelor de bază ale acesteia, eforturile concentrându-se mai mult pe simptome și consecințe decât pe cauze. Astfel, strategiile care sunt mai mult fragmentate decât unificate nu își au efectul scontat, iar fondurile alocate pentru rezolvarea acestor probleme sunt inadecvate. Astfel, copiii victime sau copiii abuzatori rămân fără o protecție corespunzătoare.

Ombudsmanul copilului atenționează asupra faptului că luarea în considerare și eliminarea practicilor răspândite a violenței împotriva copiilor este una dintre obligațiile primordiale ale autorităților de resort. Asigurarea și încurajarea drepturilor fundamentale ale copiilor în vederea respectării demnității umane și respectării integrității lor fizice și psihice prin prevenirea tuturor formelor de violență este cea mai importantă acțiune pentru promovare a drepturilor tuturor copiilor în conformitate cu Convenția.