În anul 2018 în Republica Moldova nu au fost atestate progrese în ceea ce privește combaterea torturii și relelor tratamente, iar pe unele aspecte s-a constatat înrăutățirea situației. Sunt concluzii din  Raportul Consiliului pentru Prevenirea Torturii[2] privind situația în locurile privative de libertate în Republica Moldova pentru anul 2018, făcut public în cadrul unui eveniment cu participarea reprezentanților autorităților publice, societății civile, precum și ai Oficiului Consiliului Europei.

Constatările au fost făcute luându-se în calcul rezultatele celor 31 de vizite preventive efectuate de CpPT în 26 de instituții privative de libertate, aprecierile și recomandările Comitetului European pentru Prevenirea Torturii (CPT) în urma vizitei ad-hoc din iunie 2018, unele evenimente ce au avut loc în a doua jumătate a anului 2018 (reținerea și expulzarea celor 7 cetățeni turci), precum și creșterea numărului de adresări la Procuratură privind tratamente inumane și degradante (635 de sesizări în 2018, față de 569 – în 2017, 538 – în 2016, și 530 – în 2015) .

În 2018 CpPT a elaborate 25 de rapoarte ce conțin 650 de constatări și 500 de recomandări.

Printre cele mai grave probleme sistemice ce țin de prevenirea și combaterea fenomenului torturii, identificate de CpPT în 2018 sunt:

–   Aplicarea disproporționată a forței fizice sau a mijloacelor speciale de către colaboratorii poliției la etapa de reținere a persoanelor;

–   Deținerea persoanelor în detenție preventivă/provizorie mai mult de termenul stabilit (24/72 de ore) specificat expres în legislația națională;

–   Fluctuația de cadre și numărul mare de funcții vacante ce împiedică asigurarea supravegherii adecvate în toate instituțiile privative de libertate;

–   Neasigurarea examinării medicale a reținuților la fiecare intrare și ieșire din instituție;

–   Lipsa independeței personalului medical, nerespectarea confidențialității datelor cu caracter medical și lipsa mecanismelor confidențiale de raportare a leziunilor corporale constatate;

–   Lipsa mecanismelor de plângeri/informări confidențiale adresate procurorilor, Avocatului Poporului sau ONG-urilor;

–   Condițiile materiale de detenție în majoritatea instituțiilor privative de libertate neconforme standardelor naționale și internaționale;

–   Suprapopularea instituțiilor penitenciare;

–   Nerespectarea Ordinului (comun) nr.77 din 31.12.2013 a Procuraturii Generale privind documentarea și raportarea leziunilor corporale;

–   Lipsa totală (de jure și de facto) a garanțiilor împotriva torturii sau altor rele tratamente în cadrul Izolatorului de detenție din cadrul Comenduirii Garnizoanei Chișinău din cadrul Ministerului Apărării al Republicii Moldova;

–   Menținerea în majoritatea instituțiilor penitenciare a relațiilor informale dintre deținuți, cauzate de fenomenul subculturii criminale;

–   Dislocarea arbitrară a rezidenților în instituțiile psiho-neurologice/spitale la discreția angajaților acestora;

–   Nu există garanții în contextul tratamentului și utilizării mijloacelor de constrângere în instiuțiie rezidențiale.

În același timp, Consiliul pentru Prevenirea Torturii apreciază eforturile instituțiilor statului de a îmbunătăți situația la capitolul respectarea drepturilor persoanelor aflate în locurile de detenție și își exprimă intenția de a susține și contribui la acțiunile de prevenire și combatere a torturii, precum și acțiunile conexe domeniului. În Raport sunt menționate unele progrese înregistrate la acest capitol:

–   Desfășurarea de instruiri pentru personalul instituțiilor responsabile de privarea de libertate a persoanelor.

–   Dotarea cu mijloace de transport special amenajate pentru transportarea persoanelor deținute.

–   Îmbunătățirea condițiilor de detenție din cadrul Izolatorului CNA.

–   Micșorarea numărului deținuților în sistemul penitenciar.

–   Micșorarea numărului deținuților din sistemul penitenciar care declară greva foamei.

–   Remediul național de soluționare a reclamațiilor privind condițiile de detenție care afectează grav drepturile condamnatului sau ale prevenitului a intrat în vigoare din 1 ianuarie 2019 .

La data de 1 ianuarie 2019, sub o anumită formă de privare de libertate erau deținute apoximativ 11.000 de persoane în 61 de locuri de detenție (Penitenciare din subordinea ANP MJ; izolatoarele de detenție preventivă ale IGP MAI; Centrul de plasament temporar al străinilor din cadrul BMA MAI; Izolatorul de urmărire penală al CNA; Garnizoana militară din cadrul Ministerului Apărării; spitalele de psihiatrie din cadrul MSMPS; centrele de plasament temporar al persoanelor cu dizabilități și casele-internat pentru copii cu deficiențe mintale din cadrul MSMPS).

CpPT, ca instituție colegială relevantă în sistemul de prevenire a torturii și altor rele tratamente în Moldova, al doilea an consecutiv monitorizează situația privind respectare drepturilor persoanelor care sunt private de libertate. În acest sens, CpPT se axează nu doar pe verificarea condițiilor materiale de detenție, dar şi pe alte aspecte conform mandatului preventiv.

La prezentarea raportului de către CpPT din 15 iulie 2019 au fost invitați: William Massolin, șeful Oficiului Consiliului Europei la Chișinău, Maia Bănărescu, Avocatul Poporului pentru drepturile copilului, OAP,  Olesea Perean, coordonator național în cadrul Oficiului Înaltului Comisar ONU pentru Drepturile Omului (OHCHR), Victor Zaharia, consultant al Consiliului Europei ș.a.

În cadrul evenimentului au participat la discuții este 40 de reprezentanți ai instituțiilor de resort: MAI, Cancelaria de Stat a Republici Moldova, ANP, avocați, reprezentanți ai asociațiilor și ONG-urilor din domeniul protecției drepturilor omului.

“Raportul de activitate al Consiliului pentru Prevenirea Torturii pentru anul 2018 “Situația privind prevenirea torturii in Republica Moldova” a fost publicat cu suportul financiar al Programului Consiliului Europei ”Promovarea unui sistem de justiție penală bazat pe respectarea drepturilor omului în Republica Moldova”, finanțat de Guvernul Norvegiei. Opiniile exprimate în acest raport reprezintă responsabilitatea autorului(-ilor) și nu reflectă în mod necesar politica oficială a Consiliului Europei.”

[1] https://old2.ombudsman.md/wp-content/uploads/2019/07/Raport-anual-de-activitate-CpPT-2018_Engleza.pdf

https://old2.ombudsman.md/wp-content/uploads/2019/07/Raport-anual-de-activitate-CpPT-2018_Romana.pdf

[2] Conform Legii cu privire la Avocatul Poporului (nr. 52 din 2014), Consiliul pentru Prevenirea Torturii (CpPT) îndeplinește funcția de Mecanism Național pentru Prevenirea Torturii. Mecanismul este instituit ca rezultat al obligațiilor asumate de către Republica Moldova prin semnarea (2005) și apoi ratificarea (2006) Protocolului Opţional la Convenţia ONU împotriva torturii şi altor tratamente sau pedepse crude, inumane sau degradante (OP CAT). Actuala echipă a CpPT este formată din 7 membri (2 Avocații ai Poporului – Mihail Cotorobai și Maia Bănărescu, și 5 reprezentanți ai societății civile – Ceslav Panico, Svetlana Doltu, Oxana Gumennaia, Mihail Gorincioi, Dumitru Russu).