În contextul războiului din Ucraina, familii întregi, în special, mame cu copii nu au altă soluție decât să se salveze migrând în țările vecine, iar Republica Moldova este una din țările care găzduiește un număr mare de migranți din Ucraina.

Situația migranților din Ucraina  este un subiect amplu mediatizat şi discutat în Republica Moldova, astfel în presă și pe rețelele sociale apar imagini cu copii, materiale video în care nu sunt blurate fețele copiilor, mai mult, apar nume, date personale ale refugiaților, fără că pentru piublicarea lor să existe suficiente temeiuri legale.

Fenomenul migrației, imaginile și materialele video cu refugiați reprezintă pentru mass-media și rețelele sociale o sursă bogată de imagini de impact, cu toate acestea trebuie de avut în vedere faptul că migraţia în masă a oamenilor presupune riscuri pentru cei vulnerabili, precum sunt traficul de copii, muncă forţată, abuzul, ingerință  în viața personală

Avocatul Poporului pentru drepturile copilului Maia Bănărescu face apel către instituțiile media, autoritățile publice, demnitari, societatea civilă insistând asupra necesității de a proteja copiii, imaginea lor, datele lor personale, viața lor privată, deoarece folosirea imaginilor cu copii, fără a proteja identitatea lor, poate genera riscuri în ceea ce privește viața privată, securitatea și dezvoltarea copiilor.  

În acest context, Ombudsmanul Copilului menționează că în mediatizarea cazurilor care implică copii, primordial trebuie să fie interesul superior al copilului, prevăzut la art. 3 Convenția ONU cu privire la drepturile copilului.

Avocatul Poporului pentru drepturile copilului Maia Bănărescu atrage atenția și asupra prevederilor din Codul serviciilor media audiovizuale al Republicii Moldova nr.174/201819[1], care reglementează în articolul 15 protecţia minorilor. În conformitate cu alin.(1) furnizorii de servicii media au obligaţia să respecte principiul interesului superior al minorului, iar alin. (2) prevede expres că minorul are dreptul la protecţia imaginii şi a vieţii sale private.

Ombudsmanul Copilului cunoaște că fac excepție situațiile în care identificarea copiilor este de interes public și cele în care jurnalistul acționează în interesul superior al copilului, cu sau fără acordul părinților sau al tutorilor. Cu toate acestea, Avocatul Poporului pentru drepturile copilului notează că potrivit prevederilor din Codul deontologic al jurnalistului din Republica Moldova[2], jurnalistul tratează cu deosebită acuratețe informația colectată despre copii, asigurându-se că publicarea unei atare informații nu va avea consecințe negative (sentimente de frică, suferință etc.) asupra acestora. Jurnalistul protejează identitatea copiilor implicați în evenimente cu conotație negativă (accidente, infracțiuni, dispute familiale, sinucideri, violență și abuz de orice fel etc.), inclusiv ca martori. Înregistrările audio/video și fotografiile trebuie modificate, pentru protejarea identității copiilor. Iar conform alin.(3) art. 5 Legea privind protecţia datelor cu caracter personal nr.133/2011[3], în cazul subiectului datelor cu caracter personal adult sau minor care este supus măsurii de ocrotire judiciare sub forma tutelei, consimţămîntul privind prelucrarea datelor cu caracter personal se acordă, în formă scrisă, de către reprezentantul legal, în cazul minorului, sau de către tutore, în cazul adultului.

Prin urmare, Avocatul Poporului pentru drepturile copilului Maia Bănărescu amintește tuturor actorilor implicați: copilul are dreptul la protejarea imaginii sale publice şi a vieţii sale intime, private şi familiale, este interzisă orice acţiune de natură să afecteze imaginea publică a copilului sau dreptul acestuia la viaţă intimă, privată şi familială.

Este relevantă prezența consimțământului subiectului de a i se utiliza imaginea, deoarece astfel îi pot fi lezate drepturile fundamentale. Respectarea dreptului copilului la viaţă intimă şi privată presupune de fapt excluderea imixtiunii terţilor în zona vieţii intime a copilului, oprirea expunerii publice a detaliilor care ţin de sfera vieţii sale, inclusiv și a imaginii fără consimțământul său și/sau a reprezentantului legal.

Or, Convenţia ONU cu privire la drepturile copilului, prin art. 16 prevede că ,,Nici un copil nu va face obiectul ingerinţelor arbitrare sau ilegale în viaţa sa personală, familia sa, domiciliul sau corespondenţa sa şi nici al unor atacuri ilegale la onoarea şi reputaţia sa. Copilul are dreptul la protecţia legii contra unor astfel de imixtiuni sau atacuri.”

Imaginile, materialele video, informațiile plasate în spațiul public fie pot ajuta persoanele migrante, fie îi pot face mai vulnerabili.

Prin urmare, Avocatul Poporului pentru drepturile copilului Maia Bănărescu recomandă tuturor actorilor implicați în acest proces să se asigure că în dorința de a mediatiza cazurile copiilor migranți, a familiilor de refugiați, plasează în prim plan, interesul superior al copilului, că orice materiale care conțin imagini cu copii, datele personale ale acestora, este adaptat din perspectiva protecției copilului: fețele copiilor sunt blurate, datele personale nu sunt expuse public, etc.

[1] https://www.legis.md/cautare/getResults?doc_id=129046&lang=ro#

[2] Codul deontologic al jurnalistului din Republica Moldova a fost aprobat la conferința națională care a avut loc la 3 mai 2011 în municipiul Chișinău și a fost completat în mai 2019, după dezbateri și consultări publice desfășurate de Consiliul de Presă din Republica Moldova;

[3] https://www.legis.md/cautare/getResults?doc_id=129123&lang=ro