Consultantul principal în cadrul Direcției monitorizare și raportare, Elena Munteanu-Sagaidashina, a prezentat opinia Avocatului Poporului  la Atelierul 2: Sănătatea, securitatea socială și protecția socială din cadrul Conferinței CoE ”Cooperarea pentru dezvoltarea drepturilor sociale în Republica Moldova”, care a avut loc în format online pe 24 noiembrie.

În discursul rostit, funcționarul Oficiului Avocatului Poporului a menționat faptul că, ratificând acum 19 ani Carta socială europeană (revizuită), Republica Moldova s-a angajat să asigure standardele sociale, prin adaptarea mecanismelor legale și instituționale la standardele și valorile europene. Deși 19 ani de implementare a tratatului reprezintă o perioadă suficientă de timp, în țara noastră  nu s-a reușit  atingerea unor rezultate palpabile în sporirea calității vieții oamenilor.

Elena Munteanu-Sagaidashina  a menționat că, deși datele statistice arată că nivelul sărăciei în RM este în descreștere, rata sărăciei absolute rămâne a fi înaltă (23% în 2018)[1], iar Moldova continuă să fie cea mai săracă țară din Europa.

Potrivit opiniei Avocatului Poporului, făcută publică la eveniment, în Republica Moldova reducerea continuă a sărăciei și ridicarea nivelului de trai al oamenilor trebuie să constituie prioritatea nr. 1 pe agenda politică a RM. Noua Strategie Națională de Dezvoltare ”Moldova 2030” stabilește aceste obiective, dar este important ca ele să nu rămână la nivel declarativ, să fie stabilite mecanisme reale, eficiente și viabile de implementare a lor în practică.

Referindu-se la drepturile din grupul 2 al Cartei ”Sănătatea, securitatea socială și protecția socială”, funcționarul OAP a relevat că dreptul la ocrotirea sănătății este unul dintre cele mai des încălcate drepturi în țara noastră conform percepției populației (21,2%).

Vorbind despre respectarea dreptului la securitate socială, funcționarul OAP a subliniat că în pofida anumitor evoluții pozitive în ceea ce privește îmbunătățirea cadrului normativ și majorarea prestațiilor de asigurări sociale și prestațiilor sociale, nivelul prestațiilor, coraportate la valoarea minimului de existență, continuă a fi mult sub nivelul acesteia[2], iar majorarea lor are loc sporadic și este nesemnificativă. De asemenea, s-a menționat că serviciile sociale rămân a fi subdezvoltate și subfinanțate din partea statului, nefiind în măsură să acopere necesitățile de bază ale persoanelor vulnerabile.

S-a mai amintit de faptul că, în concluziile sale din 2017, Comitetului European pentru Drepturile Sociale a constatat că Republica Moldova nu a reușit să se conformeze standardelor stabilite în Cartă în materie de sănătate, securitate socială și protecție socială. Eforturile statului s-au dovedit a fi ineficiente și insuficiente. Sistemul de sănătate și securitate socială din țară în continuare nu acoperă o parte semnificativă a populației, grupurile vulnerabile fiind în continuare marginalizate, având acces limitat la serviciile de sănătate și cele sociale. Mărimea prestațiilor de asigurări sociale este necorespunzătoare, acestea deseori neasigurând minimul de existență.

Oficiul Avocatului Poporului, în virtutea mandatului pe care îl exercită în calitate de Instituție Națională pentru Drepturile Omului, a monitorizat respectarea acestor drepturi și a emis o serie de recomandări atât în rapoartele sale anuale privind respectarea drepturilor omului, cât și în studiile și rapoartele tematice în domeniul sănătății. De asemenea, Avocatul Poporului a elaborat numeroase propuneri de perfecționare a legislației în domeniul sănătății și protecției sociale și, atunci, când acestea nu au fost luate în considerare de către autorități, a depus sesizări la Curtea Constituțională.

Nivelul de implementare a recomandărilor Avocatului Poporului de către autoritățile competente lasă mult de dorit, iar dialogul dintre Ombudsman și Guvern pe alocuri este defectuos.

Din numele Avocatului Poporului, funcționarul OAP a transmis îndemnul Ombudsmanului către  autoritățile statului să depună eforturile necesare pentru a asigura implementarea recomandărilor Comitetului European, astfel încât politicile statului, legislația și practicile să fie conforme cu standardele stabilite, precum și să asigure implementarea recomandărilor Avocatului Poporului, elaborate în baza problemelor identificate în domeniile de referință, care se conțin în studiile și rapoartele sale.

Instituția Ombudsmanului este deschisă pentru un dialog constructiv cu autoritățile guvernamentale, pentru a acorda sprijinul și consultanța necesară, în vederea atingerii obiectivului de respectare a drepturilor economice și sociale în Republica Moldova.

[1] Nivelul sărăciei în Republica Moldova în 2014-2018// https://statistica.gov.md/libview.php?l=ro&idc=168&id=6698

[2] La situația din 01.10.2020, 13 831 de persoane cu dizabilități (al căror cuantum mediu al alocațiilor sociale de stat constituie 555,61 lei) se află sub pragul sărăciei extreme, statul nefiind capabil să le asigure un minim necesar de existență, astfel, încălcând dreptul la un trai decent.